biletul zilei cu meciuri din fotbal biletul zilei pariuri biletul zilei de azi
  • 019 Revista Sport în România Nr. 19 (Format Digital)

Dosare secrete

 

Patimile lui Adrian Comăneci după fuga Nadiei

 

Familia ”Zeiţei de la Montreal” a devenit ţinta Securităţii după ce gimnasta a părăsit ţara în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. Dacă nu ar fi avut loc Revoluţia din decembrie 1989, pentru rudele Nadiei ar fi urmat ani întregi de repercusiuni şi răzbunări

 

Alexandru Enciu

Pe 18 decembrie 1989 focul Revoluţiei ardea deja de două zile la Timişoara şi se pregătea să erupă cu aceeaşi intensitate în alte oraşe, dar Securitatea statului părea mai degrabă preocupată de împrejurările în care s-a produs ”evadarea” Nadiei Comăneci, în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989.

 

În Dosarul Sport (cota 13346) din Arhivele Securităţii există o notă-raport, înregistrată pe data de 18 decembrie 1989 (Volumul 24 / fila 109), prin care şeful Securităţii judeţului Bihor, lt.colonel Dumitru Ogăşanu, informa Departamentul central de la Bucureşti – Direcţia I-a, Serviciul VI -, despre cercetările efectuate în Oradea la rudele Nadiei Comăneci. ”Sus-numita Nadia Comăneci are în Oradea o mătuşă, respectiv sora tatălui ei, pe nume Ichim Victoria, membră PCR (nr – Partidul Comunist Român), al cărei soţ, Ichim Ioan, colonel în rezervă, a fost şeful biroului C.I.M. la brigada de grăniceri Oradea. Familia Ichim nu a întreţinut legături cu Nadia Comâneci, întrucât părinţii au divorţat, ea fiind crescută de mama sa, care i-a interzis legături cu rudele soţului. Numita Ichim Victoria dezaprobă fapta Nadiei Comăneci, aducându-i injurii şi invective, deoarece fiica ei, Angela, inginer chimist din Bucureşti, i-a comunicat că trebuia să plece în interes de serviciu în străinătate, dar i s-a ridicat paşaportul din cauza plecării ilegale din ţară a lui Nadia Comăneci”.

 

Adrian n-a fugit cu Nadia pentru că n-a mai avut loc în maşină

Documentul reprezintă doar una dintre dovezile imensului aparat pus în funcţiune în ţară după plecarea Nadiei şi măsurile luate împotriva apropiaţilor celei mai mari gimnaste din istoria României. Părinţii, fratele, rudele de gradul II sau cele prin alianţă au intrat sub vizorul Securităţii, fiecare mişcare a lor fiind urmărită. Cel mai ”vânat” a fost însă fratele Nadiei, Adrian Comăneci. Acesta a însoţit-o pe Nadia în localitatea timişoreană Cenad şi nu a fugit alături de aceasta doar din cauza faptului că ”nu a mai avut loc în maşină”, conform altei note aflată în acelaşi Volum 24 al Dosarului Sport. În trei săptămâni, viaţa lui Adrian Comăneci a devenit un chin, cu percheziţii acasă şi monitorizare permanentă. Acesta a povestit ulterior: ”În prima seară după fuga ei am fost cu soţia şi cu încă un cuplu la restaurant şi ne-am întors la 11 noaptea. În faţa porţii mele erau două maşini de miliţie şi ne-au săltat. Atunci au început interogatoriile. Ne-au ţinut toată noaptea acolo. L-am luat pe «nu» în braţe, le-am spus că nu ştiam nimic că ea vrea să plece. În pa­ralel, ei începuseră să facă cercetări. Di­­minea­ţa m-au pus să semnez că sunt de acord să percheziţioneze casa. N-am avut încotro. Numai că am aflat mai târziu, de la vecini, că în toată noap­tea în care am stat la secţie s-au vă­zut lumini aprinse în casă. Deci, cred că ei intraseră deja fără acordul meu. Au intrat şi a doua zi, cu mine de faţă. Mă tot întrebau unde sunt banii, unde e aurul, dacă avem droguri. Au pus sigiliu la camera cu trofee, unde avea Nadia toate cupele, toate medaliile. Au făcut inventar la toate bunurile, telefonul nu mai putea fi folosit decât să dăm apeluri, nu să şi primim. Apoi ne-a preluat o altă echipă, de la Miliţia Capitalei. Alte interogatorii. Atunci ne-au spus: «Nu mai spuneţi că nu ştiaţi, că avem dovezi că aţi fost la Sânnicolau Mare». Verificaseră şi aflaseră că eu fusesem înregistrat la intrarea în oraş, şi au descoperit până şi fişa soţiei, de la dentist. Tot încercau să scoată de la mine cine este ghidul şi cine s-a ocupat de toată treaba asta. Ne-au pus să facem schiţe şi să desenăm cine unde a stat la masa în noaptea petrecerii din Sânnicolau. Au luat-o şi pe mama. Au dus-o la secţie, după care au adus-o acasă şi, timp de câteva zile, au stat cu ea în ca­să. Nu dormeau acolo, veneau di­mineaţa şi plecau seara. Devenea din ce în ce mai greu, lucrurile au ţinut până cu două zile înainte de evenimentele de la Timişoara”, curge povestea lui Adrian Comăneci.

 

Cum decurgea o zi de filaj

Ce nu ştie Adrian Comăneci, sau poate doar a intuit, este faptul că Securitatea îi monitoriza fiecare mişcare. În Volumul 24 există numeroase note informative vizavi de filajul la care era supus zilnic, atât el, cât şi soţia lui. Ambii primiseră nume conspirative, el Corin, ea Corina. Mai jos vă prezentăm patru pasaje din documentele care îl vizau pe fratele Nadiei, acestea fiind o dovadă a modului în care se petreceau lucrurile în astfel de situaţii.

 

5 decembrie 1989

La ora 14,55, CORIN împreună cu soţia, care va purta porecla CORINA, au ieşit de la Miliţia Municipiului Bucureşti şi după ce s-au plimbat în zona centrală a oraşului au intrat la Restaurantul Cişmigiu, ora fiind 15,15.

La ora 15,30 Corin şi Corina au ieşit de aici, având în mână un pachet (probabil alimente) şi au mers pe jos până la P-ţa Kogălniceanu. Aici au efectuat diverse cumpărături de la magazinele alimentare, au vizitat unitatea NUFĂRUL, după care pe jos au mers la restaurantul Stadion, unde au intrat la ora 16,30.

După 20 min, Corin a ieşit din restaurant, s-a urcat în autoturismul Dacia break cu nr. 11-B-126 (condus de un individ în vârstă) şi cu acesta s-a deplasat până la intersecţia străzilor Dr. Lister cu Carol Davila. Aici au coborât, Corin a luat din rezervorul autoturismului menţionat 2 l de benzină pe care i-a pus în rezervorul autoturismului Dacia 1310 cu numărul de rodaj 017495-B, după care individul cu autoturismul Dacia break a plecat în direcţia B-dul Eroilor.

Corin a încercat să pornească autoturismul cu numărul de rodaj 017495-B până la ora 17,20, când a renunţat şi pe jos a revenit la restaurantul Stadion. Aici a luat loc la masa unde era aşteptat de Corina.

La ora 18,50, Corin şi Corina, având pachetele de cumpărături asupra lor, au plecat de la restaurant şi pe jos au mers la domiciliu, unde au intrat la 19,05.

Până la ora 22,30, Corin nu a mai plecat de la domiciliu.

Filajul continuă.

 

6 decembrie 1989

La ora 12,20, Corin a ieşit de la domiciliu împreună cu Corina şi cu un individ cunoscut de unitatea informativă. Cu toţii s-au urcat în autoturismul Dacia 1300 de culoare neagră cu nr. 2-B-9617, condusă de şofer şi s-au deplasat la Miliţia Capitalei, unde au intrat la ora 12,30.

La ora 17,10, Corin şi Corina au ieşit de la Miliţia Capitalei şi pe jos au mers la Restaurantul Cişmigiu, unde au intrat la ora 17,15.

De la restaurant, Corin şi Corina au plecat de la ora 17,45 şi pe jos au mers la alimentara din Piaţa Kogălniceanu, de unde au făcut diferite cumpărături, apoi au continuat pe jos până la domiciliu, unde au intrat la 18,20.

 

7 decembrie 1989

La ora 11,00, Corin a ieşit de la domiciliu, a mers la staţia de metrou Izvor şi s-a deplasat cu metroul până la staţia Republica. Aici a coborât şi a intrat la serviciu, ora fiind 11,20, când filajul a fost întrerupt.

S-au înfiinţat posturi de aşteptare la staţia de metrou Republica şi la domiciliul obiectivului.

 

8 decembrie 1989

La ora 15,40, Corin a plecat de la domiciliu şi pe jos a mers la Stadionul Progresul, unde a intrat la ora 15,45 – prin Intrarea Dr. Staicovici.

La ora 15,55, Corin a ieşit de la stadion – prin strada Dr. Lister având asupra sa o sacoşă de material plastic cu conţinut şi pe jos a mers la Atelierul de reparat încălţăminte din str. Dr. Pasteur, unde a intrat la ora 16,00. După 3 min. a ieşit de aici şi pe jos a mers la restaurantul Stadion unde a intrat la ora 16,05.

 

CASETĂ

 

Securiştii au dat vina unii pe alţii

Fuga Nadiei a avut efecte puternice şi în rândul lucrătorilor de miliţie şi ai Securitărţii din judeţul Timiş, care nu au ”manifestat vigilenţă”. Se spune că însuşi Nicuşor Ceauşescu s-ar fi deplasat în zonă şi i-a smuls epoleţii şefului de post de la Cenad. În Volumul 25 al Dosarului Sport există o notă-raport a colonelului Sima Traian, şeful Securităţii Timiş, în care acesta încerca să explice cauzele care au dus la lipsa de reacţie a autorităţilor la fuga Nadiei. ”Raportez cu toată răspunderea că nici eu personal nu am fost de fiecare dată ferm, în stilul şi metodele mele de muncă, persistând unele lipsuri care se răsfrâng negativ asupra subordonaţilor – aceasta face ca de multe ori ordinele să nu fie executate la timp şi de calitate... Toate acestea au concurat şi la producerea evenimentului din 28.11.1989, când un grup de 7 persoane au pus la cale în oraşul Sînnicolau Mare, evaziunea din ţară cu sprijinul a doi cetăţeni străini. Despre prezenţa acestor străini precum şi a unor persoane de pe raza municipiului Bucureşti nici şeful serviciului I/B, colonelul Cataretu Constantin, şi nici maior Dinescu Eugen cu lt. Stanciu Nina nu au raportat nimic, deşi ultimii doi cunoşteaqu ordinele date. Grav este că aceştia raportează zilnic la şeful de serviciu că nu au probleme, iar maiorul Radu Tinu care s-a deplasat în zonă pentru control şi îndrumare nu a sesizat problemele ce se ridicau în legătură cu prezenţa străinului (Talpoş Aurel) pe raza oraşului şi faptul că cei doi ofiţeri manifestă lipsă de preocupare pentru stăpânirea situaţiei operative de pe raza oraşului şi zonei de frontieră”.

La final, colonelul Traian Sima şi-a făcut şi autocritica, pe motiv că evenimentul care a avut loc a dovedit că mai există ”lacune care se reflectă negativ în activitatea de ansamblu a organului de securitate, iar unele aduc prejudicii securităţii statului”.

La puţin timp după acest raport, colonelul Traian Sima s-a făcut remarcat în reprimarea revoluţiei de la Timişoara. Pentru faptele sale a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, pedeapsă redusă ulterior la 15 ani. Dintre aceştia, a stat şase după gratii, fiind eliberat pe motiv de boală.

Atletism

 

Gabriela Szabo, realeasă în Consiliul Asociaţiei Europene de Atletism

 

Ministrul Tineretului şi Sportului a primit un nou mandat de patru ani în cel mai important organismul al atletismului continental. Noul preşedinte al AEA este norvegianul Sven Arne Hansen, un bun prieten al României

 

Alexandru Enciu

Gabriela Szabo a primit la jumătatea lunii aprilie o nouă recunoaştere internaţională. Ministrul Tineretului şi Sportului a fost reales în Consiliul Asociaţiei Europene de Atletism (AEA), la Congresul desfăşurat în zilele de 10 şi 11 aprilie la Bled (Slovenia). Gabriela Szabo este prima personalitate din România care ocupă o poziţie în cel mai important for al atletismului continental. Înaintea ei şi-au mai încercat şansa şi alte mari campioane, însă nu au putut pătrunde decât până la nivelul unor comisii. Szabo a candidat prima oară în 2011, când a şi fost aleasă în acest organism.

Nominalizarea fostei campioane olimpice pentru un nou mandat a venit firesc din partea Consiliului Federal al FR de Atletism (la propunerea preşedintelui Sandu Ion) încă de la începutul lunii februarie. ”Mă bucură faptul că Federaţia Română de Atletism a decisă să-mi acorde onoarea de a reprezenta România în cel mai înalt for de decizie al atletismului european. Am de gând ca în viitorul mandat în calitate de membru al Consiliul Asociaţiei Europene de Atletism să contribui la dezvoltarea atletismului pe plan european, atât prin sensibilizarea factorilor de decizie, cât şi prin propuneri de programe de conştientizare a publicului larg. Atletismul este o disciplină sportivă de tradiţie în România, iar noi, ca foşti atleţi, avem datoria să-l susţinem şi să contribuim la dezvoltarea sa. Mă bucură faptul că voi putea continua proiectele sportive la nivel european şi le mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată”, a declarat Gabriela Szabo la momentul nominalizării sale în cadrul FRA.

 

Mărăşescu: ”Gabi a fost susţinută de multe ţări Occidentale”

Noua candidatură a Gabrielei Szabo a întrunit sufragiile multor federaţii europene. ”Este o schimbare de ton şi în atletism, în sensul că ţările din Est încep să aibă o consistenţă tot mai mare. Gabi a fost însă susţinută şi de ţări Occidentale, ceea ce spune foarte multe despre modul în care este percepută. Sunt foarte mulţi sportivi de valoare care îşi depun candidaturile pentru acest Consiliu, dar nu ajung acolo. Pe lângă performanţa sportivă, care o recomandă, Gabi ştie foarte bine să se descurce în dialoguri, iar intervenţiile ei sunt la obiect”, a declarat Nicolae Mărăşescu, omul care cunoaşte cel mai bine realităţile atletismului, românesc şi internaţional.

Cu ocazia Congresului de la Bled a fost ales şi un nou preşedinte al AEA, acesta fiind norvegianul Sven Arne Hansen, ”un bun prieten al României”, după cum îl cataloghează Nicolae Mărăşescu. Surprinzător, Rusia nu va fi reprezentată în cel mai înalt for de decizie al atletismului european, fapt de neconceput în urmă cu ceva timp.

Consiliul Asociaţiei Europene de Atletism este practic forul decizional, preşedintele AEA neavând drept de Veto, aşa cum se întâmplă cu alte foruri sportive.

În 46 de ani de existenţă, AEA a avut numai patru preşedinţi. Ultimul a fost elveţianul Hansjorg Wirz (1999- 2015).

 

Casetă

Asociaţia Europeană de Atletism s-a înfiinţat în 1969, la Bucureşti

Istoria atletismului european începe în 1932, când IAAF a stabilit un Comitet European care să se ocupe de organizarea Campionatelor Europene. Abia în 1969 s-a constituit Asociaţia Europeană de Atletism, la Congresul desfăşurat la Bucureşti. La acel eveniment, găzduit de Sala de Marmură din cadrul Casei Centrale a Armatei au participat reprezentanţii a 25 de federaţii continentale. Preşedintele Comitetului European era atunci olandezul Adriaan Paulen. Ziarul Sportul din 1 noiembrie 1969 amintea printre rânduri că oaspeţii s-au simţit excelent la Bucureşti şi că Anghel Alexe, preşedintele CNEFS şi COR, a oferit un dineu pentru participanţi. 

Wings For Life World Run

 

Preşedintele COSR va alerga în cursa caritabilă care va avea loc pe 3 mai, în 35 de oraşe din întreaga lume

 

Cristian Vlad

Au mai rămas câteva zile până la cel mai aşteptat eveniment caritabil al acestei primăveri, în care vor implicaţi şi numeroşi sportivi români. Alin Petrache a anunţat deja că va participa la cea de-a doua ediţie a maratonului Wings For Life World Run, al cărui start se va da pe 3 mai, la aceeaşi oră, în 35 de locaţii din întreaga lume. Cursa din Bucureşti va începe la ora 14.00, iar alături de preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, sosit în calitate de invitat special, vor participa o mulţime de medaliaţi olimpici. Printre aceştia, vor alerga Laura Badea, campioană olimpică la floretă la Atlanta în 1996, Ionela Tîrlea, medaliată cu argint olimpic la 400 m garduri la Atena, în 2004 şi Violeta Beclea Szekely, medaliată cu argint la 1500 m la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000. Toate fondurile strânse cu ocazia acestui eveniment vor fi direcţionate către cercetarea afecţiunilor măduvei spinării, scopul fiind găsirea cât mai grabnică a soluţiilor pentru vindecarea acestora. La ediţia de anul trecut a maratonului, Alin Petrache a participat din poziţia de preşedinte al Federaţiei Române de Rugby şi a alergat 12 kilometri pentru George Baltă, fostul rugbyst, acum ambasador al evenimentului. În 2006, acesta a suferit un accident chiar pe terenul de joc şi de atunci a rămas imobilizat într-un scaun rulant.

intertitlu - De la 4 dimineaţa, la 9 seara!

Pe lista ţărilor înscrise în susţinerea Wings For Life World Run 2015 se află numeroase state europene, dar şi Canada, Australia sau Statele Unite ale Americii. Nu lipsesc locaţiile exotice, precum India, Peru, Taiwan sau Africa de Sud, iar faptul că toţi alergătorii trebuie să pornească simultan duce la momente inedite. Astfel, sportivii cei mai matinali vor fi cei din Santa Clarita, localitate aflatăîn vestul Statelor Unite - vor începe cursa la ora 4.00 dimineaţa, ora locală! Canadienii "se desfăşoară" la Cascada Niagara, la 7.00 dimineaţa, iar cel mai târziu vor pleca australienii: abia la ora 21.00 se va da startul la Melbourne.

 

3

milioane de euro este suma totală care s-a strâns anul trecut, la prima ediţie a maratonului caritabil. Pentru a participa, fiecare alergător trebuie să achite o taxă de aproximativ 30 de euro. Practic, în 2014 au fost implicaţi în eveniment 100.000 de oameni, iar organizatorii speră ca numărul să fie depăşit net în acest an. 

Din sumarul numărului 19 al revistei “Sport în România”, din luna aprilie, spicuim interviul cu Principele Nicolae: „Timp de patru săptămâni am visat că merg pe bicicletă prin România. Acum visul devine realitate” și editorialul „Aripi pentru viață”, ambele materiale semnate de Dumitru Graur. De asemenea, în acest număr al revistei de cultură și educație sportivă puteți citi reportaje despre tenis „Fanii de lux ai Simonei” și „Fed Cup – În elită”, gimnastică – „Aur la Montpellier”, hochei – „Campionii de la Dunăre”, baschet – „Patru pentru 1 trofeu” și „Cupa merge în Banat”,  polo – „Cupa e la Steaua” și „Cosmin Radu – rechin și în afara bazinului”, haltere – „Le(a)pșa cu medalii”, paralimpici – „Jocurile Regionale Special Olympics – Câmpina 2015”, natație – Înotul, “paşaport pentru performanţă”, scrima – „Steluța” cu spada de aur, handbal – Thomas Ryde, omul cu „o mie de fețe”, vrea: „România, campioană mondială” și Forța unui proiect generos: 2100 de sportivi legitimați în doi ani”, alergare – „Maratonul nisipului”, Maraton Caritabil – Wings For Life World Run, COSR – Ziua Internațională a sportului pentru Dezvoltare si pace, „Boxul pentru toți”, „Rugby din inimă”, Oina și rugby-ul, sub înaltul Patronaj al Majestății sale Regele Mihai I”, fotbal – „Victorie mică, puncte mari”, aeronautică – „Profesoară britanică pentru aviatorii români”, dosarele secrete / arhivele securității / „Patimile lui Adrian Comăneci după fuga Nadiei”, Sport = sănătate – „Iepurașul de Paște s-a dus, cine-l prinde?” și Curiozitati – „Cei mai puternici oameni din istorie”. La revistă vă puteţi abona online, intrând pe site-ul www.sport-inromania.ro.

019 Revista Sport în România Nr. 19 (Format Digital)

  • Cod produs: rev_sir_19
  • Valabilitate: In Stoc
  • 13.96RON

  • Fara TVA: 12.81RON

Produse similare

020 Revista Sport în România Nr. 20 (Format Digital)

020 Revista Sport în România Nr. 20 (Format Digital)

Din sumarul numărului 20 al revistei “Sport în România”, din luna mai, spicuim interviul cu Iolanda Balaş-Söter – „Ca să avem sportivi, treb..

13.96RON Fara TVA: 12.81RON

Tags: revista, sport in romania